Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov

The God of Abraham, the God of Isaac, and the God of Jacob

MARK FENISON·WEDNESDAY, DECEMBER 18, 2019

– Traducere de Paraschivescu David, Decembrie 24, 2019 –

Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov

Această triplă expresie a lui Dumnezeu este întâlnită de multe ori în Scripturi:

Exod 3:6  Şi a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov“. Şi Moise şi-a ascuns faţa, pentru că se temea să se uite spre Dumnezeu.

Exod 3:15  Şi Dumnezeu a mai zis lui Moise: „Aşa vei zice fiilor lui Israel: «Domnul Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov m-a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pentru totdeauna şi aceasta este amintirea Mea în toate generaţiile.

Exod 3:16  Du-te şi strânge pe bătrânii lui Israel şi spune-le: Domnul Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov mi S-a arătat, zicând: «V-am cercetat cu adevărat pe voi şi am văzut ce vi se face în Egipt

Exod 4:5  ca să creadă că Domnul Dumnezeul părinţilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov ţi S-a arătat“.

Matei 22:32 «Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov»? Dumnezeu nu este Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii“.

Marcu 12:26  Iar despre cei morţi, că înviază, n-aţi citit în cartea lui Moise, la textul despre rug, cum i-a vorbit Dumnezeu, spunând: «Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov»? 

Luca 12:37  Dar, că morţii înviază, chiar Moise a arătat în textul despre rug (Arbust spinos), când Îl numeşte pe Domnul: «Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov».

FA 3:13  Dumnezeul lui Avraam şi al lui Isaac şi al lui Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri L-a glorificat pe Slujitorul Său, Isus, pe care voi L-aţi predat şi L-aţi tăgăduit în faţa lui Pilat, când acesta hotărâse să-I dea drumul.

FA 7:32  «Eu sunt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam şi (Unele ms. ad. „Dumnezeul“) al lui Isaac şi (Unele ms. ad. „Dumnezeul“) al lui Iacov». Şi Moise, tremurând, n-a îndrăznit să privească.

De ce această desemnare triplă a lui Dumnezeu? De ce aceste trei persoane particulare și nu începe cu Abel, Seth, Noe sau Iosif?

Cred că această reprezentare triplă a lui Dumnezeu și a acestor trei persoane este intenționată, întrucât trebuie să reprezinte natura triunitară a lui Dumnezeu și legământul etern al răscumpărării cu ceea ce reprezintă în Vechiul Testament poporul Său ales al legământului ca și parte a acelui legământ.

Exemplu:

  1. Dumnezeul lui Avraam – Avraam este un tip al lui Dumnezeu Tatăl și el este numit „părintele tuturor celor care cred”.
  2. Dumnezeul lui Isaac – Isaac a fost fiul născut supranatural al lui Avraam care a fost oferit pe Muntele Moriah – deci un tip al lui Dumnezeu Fiul.
  3. Dumnezeul lui Iacob – Națiunea lui Israel a venit direct de la cei doisprezece fii ai lui Iacob, astfel el este purcezătorul (părintele, tatăl) națiunii – deci un tip al lui Dumnezeu Duhul.

Mai mult, Israelul natural este un tip al poporului ales al lui Dumnezeu:

Deut. 30:6  Şi Domnul Dumnezeul tău îţi va circumcide inima ta şi inima seminţei tale, ca să-L iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău, ca să trăieşti.

Deut. 7:6  Pentru că tu eşti un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău: Domnul Dumnezeul tău te-a ales ca să-I fii un popor deosebit („popor al Său“) dintre toate popoarele care sunt pe faţa pământului. 

Mai mult, legământul Avraamic sau legământul făcut de cele trei persoane ale Dumnezeirii cu Avraam, Isaac și Iacob nu reprezintă doar un tip, ci o expresie și o declarație a legământului etern al răscumpărării.

1. Natura necondiționată a alegerilor și legământul harului

Deut. 7:7  Nu pentru că aţi fi mai mulţi decât toate popoarele S-a alipit Domnul de voi şi v-a ales, pentru că voi sunteţi cel mai mic dintre toate popoarele;

Deut 7:8  ci pentru că Domnul v-a iubit şi pentru că El ţine jurământul pe care l-a jurat părinţilor voştri, de aceea v-a scos Domnul cu mână tare şi v-a răscumpărat din casa robilor, din mâna lui Faraon, împăratul Egiptului.

Deut 9:4  După ce Domnul Dumnezeul tău îi va alunga dinaintea ta, să nu zici în inima ta astfel: «Pentru dreptatea mea m-a adus Domnul să stăpânesc ţara aceasta». Căci pentru răutatea naţiunilor acestora le alungă Domnul dinaintea ta.

Deut 9:5  Nu pentru dreptatea ta sau pentru integritatea inimii tale intri tu ca să stăpâneşti ţara lor, ci pentru răutatea naţiunilor acestora le alungă Domnul Dumnezeul tău dinaintea ta şi ca să întărească astfel cuvântul pe care l-a jurat Domnul părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.

Deut 9:6  Să ştii dar că nu pentru dreptatea ta îţi dă Domnul Dumnezeul tău această ţară bună ca s-o stăpâneşti; pentru că tu eşti un popor cu grumazul înţepenit.

Observați, dragostea Lui și alegerea lor nu s-au bazat pe nimic ce meritau, ci contrar a ceea ce meritau; ci se bazau (dragostea și alegerea) doar pe propriul Său legământ făcut cu părinții lor. Nu se poate declara și ilustra alegerea necondiționată într-un mod mai clar.

2. Templul „casa lui Dumnezeu” a fost expresia vizibilă a acestui legământ și a poporului Său

Templul, jertfele sale, Marele Preot, rânduielile și slujbele au fost tipuri ale legământului etern de răscumpărare între Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt pentru a răscumpăra un popor sfânt care sunt preoți. Tabernacul/Templul Vechiului Testament a reprezentat o expresie vizibilă prin slujirea, tipurile și rânduielile națiunii lui Israel. Dacă îți doreai să vezi credința religioasă a Israelului exprimată vizibil, templul era cel ce exprima acest lucru cel mai clar.

De asemenea, același lucru este valabil și în cazul noii administrații a legământului. Dacă dorești să vezi o expresie vizibilă a noului legământ și a împărăției lui Dumnezeu, atunci nu există o expresie vizibilă mai clară decât în adunarea instituțională, rânduielile ei, slujirea și închinarea ei:

1  Petru 2:5,9  și voi înşivă, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi o casă spirituală, (Unele ms. ad. „pentru“) o preoţie sfântă, ca să aduceţi jertfe spirituale bine primite lui Dumnezeu prin Isus Hristos… Dar voi sunteţi seminţie aleasă, preoţie împărătească, naţiune sfântă, popor dobândit pentru Sine, ca să vestiţi virtuţile Celui care v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;

Adunarea reprezintă expresia vizibilă a poporului lui Dumnezeu, împărăția Sa spirituală pe pământ și de aceea „cheile împărăției” sunt date adunării, natură care este definită prin administrarea cheilor în disciplina adunării. (Matei 18:15-18). Natura cheilor definește natura adunării, deoarece adunarea trebuie să fie genul de adunare care poate administra cheile în acest mod – un corp local vizibil al lui Hristos.

Dumnezeul Triun, legământul etern necondiționat de alegere reprezentat și declarat în conformitate cu legământul Abrahamic este de asemenea reprezentat și declarat sub „legământul” vechi; dar în această epocă (în care trăim noi, n.tr), tipul și declarația cea mai clară a acestui legământ se află sub „noua” administrare a legământului, pentru că această administrare se bazează pe lucrarea finalizată a lui Hristos și ale cărei rânduieli anticipează a doua Sa venire și a cărei „casă a lui Dumnezeu” este cea mai bună expresie vizibilă a împărăției Sale, deoarece necesită mărturisirea credinței în Hristos și identificarea exterioară cu Evanghelia lui Cristos în botez, urmată de o formă vizibilă de închinare, unde adevărul legământului etern este exprimat mai clar decât în ​​orice alt moment din istorie și în orice alt loc de pe pământ.