1 Botezul – definiţie

Botezul definiţie

Definiţie botez: fiecare lexicon grecesc existent oferă numai un singur înţeles primar şi istoric, şi acel înţeles este: a scufunda, a imersa, a afunda sub sau a afunda în.

Toţi termenii traduşi prin „a boteza, botez, Botezător, botezând” sunt derivaţi din rădăcina grecească βαπτo (bapto). În Noul Testament găsim forma verbală, substantivală şi de participiu (baptizo, baptisma, baptismos, etc.).

Totuşi, ştiaţi că nu există nici o traducere românească a Bibliei care să traducă vreunul din aceşti termeni? Nu există nici măcar una! În loc de a-i traduce, toate îi transliterează. Ştiţi care este diferenţa dintre o traducere şi o transliterare?

O traducere redă înţelesul unui cuvânt dintr-o limbă în alta. Deci, a traduce un cuvânt din greacă în română înseamnă a oferi un cuvânt românesc al cărui înţeles este echivalent cu înţelesul termenului grecesc.

O transliterare redă sunetele echivalente ale unui cuvânt dintr-o limbă în alta. A translitera înseamnă a oferi o pronunţie a termenului grecesc adaptată sunetelor româneşti.

Motivul pentru care nu s-a tradus sensul cuvântului bapto este nu pentru că nu se cunoştea înţelesul ci pentru că nu se potrivea practicii bisericilor oficial recunoscute. Dacă sensul acestui cuvânt s-ar traduce şi nu s-ar translitera ar apărea mai multe dificultăţi printre care:

– s-ar intra la bănuieli deoarece practica vastei majorităţi a creştinătăţii este diferită de înţelesul original al cuvântului;

– traducerea corectă ar dovedi că majoritatea creştinătăţii nu este de fapt Adunare biblică ci este una sectară;

– ar exista reacţii virulente din partea majorităţii creştinătăţii;

– nu s-ar vinde suficiente exemplare pentru a face profit.

Religia creştină oficială după câteva secole de apostazie a renunţat la singurul mod proclamat în Scriptură şi au adoptat turnarea (ἐκχέω ,,ekcheo” cuvânt ce apare de 27 de ori în greaca N.T. http://biblehub.com/greek/strongs_1632.htm) şi stropirea (ῥαντίζω ,,rhantizó” cuvânt ce apare de 4 ori în greaca N.T. http://biblehub.com/greek/strongs_4472.htm).

Şi acum, odată ce S-a înălţat prin dreapta lui Dumnezeu şi a primit de la Tatăl făgăduinţa Duhului Sfânt, a turnat ce vedeţi şi auziţi. (F.A.2.33).

Şi într-adevăr, Moise, după ce a rostit înaintea întregului norod toate poruncile Legii, a luat sânge de viţei şi de ţapi, cu apă, lână stacojie şi isop, a stropit cartea şi tot norodul (Evrei 9.19).

Deşi ekcheo şi rhantizó sunt amândouă folosite în Noul Testament, ambele sunt evitate cu mare grijă când se vorbeşte despre această rânduială. Scriitorii inspiraţi ai N.T., restricţionează această rânduială la un singur termen – βαπτιζο (baptizo – afundare, scufundare).

Cum a apărut turnarea şi stropirea în loc de afundare? Când unii oameni au început să înveţe că mântuirea era obţinută literal prin botez! Atunci era evident căci, cu cât mai repede cineva era botezat, cu atât mai repede era şi mântuit. Astfel, punctul logic al botezarii era la cea mai mică vârstă posibilă – copilăria!

Practica botezării copiilor a fost responsabilă pentru schimbarea modului afundării. Le era teamă, mai ales în climatele mai reci, că dacă botezai copii, aceştia ar putea să se îmbolnăvească şi să moară. Astfel au trecut la turnare, de dragul convenientei. Totuşi, acelaşi argument a fost adus curând şi pentru turnare. S-a obiectat că turnarea implica prea multă apă şi astfel pericolul îmbolnăvirii copiilor era prea mare, şi astfel s-a introdus stropirea. O eroare aduce după sine o alta. Un compromis aduce după sine un alt compromis sau, cum spune Biblia, „puţin aluat face să dospească toată plămădeala!”.