,,Au fost botezați, atât bărbați cât și femei”

,,Au fost botezați, atât bărbați

cât și femei”

F.A. 8.12

Ce spune Scriptura în privința candidaților pentru botez? Erau botezați ei pe când, erau bebeluși, copii mai mari sau erau adulți?

Eu unul, căutând în Scriptură, am găsit că erau botezați atât bărbați cât și femei:

,,Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi cât şi femei. (F.A. 8.12)”

Ei erau candidații care primiseră mesajul evangheliei, îl crezuseră, se botezaseră și fuseseră adăugați la numărul celorlalți frați:

,,Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbaţi şi femei, se mărea tot mai mult; (F.A. 5. 14)”

,,Mulţi dintre ei şi din femeile cu vază ale grecilor şi mulţi bărbaţi au crezut.” (F.A.17.12)

Tot ei, erau descriși ca fiind găsiți umblând pe ,,Calea credinței” și fiind ținta persecuțiilor:

,,şi i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblând pe Calea credinţei, atât bărbaţi, cât şi femei, să-i aducă legaţi la Ierusalim”.( F.A.9.2).

,,Am prigonit până la moarte această Cale, am legat şi am pus în temniţă bărbaţi şi femei;” (F.A. 22.4.)

În nici un loc al Scripturii, nu am găsit că aceia care au fost botezați erau descriși ca fiind bebeluși sau copilași mai mari. Am căutat să văd toate pasajele unde sunt efectuate botezuri în Noul Testament și în nici un text nu se spune explicit că Ioan Botezătorul, apostolii sau cei ce i-au urmat au botezat copii.

Am căutat cuvântul copil în Noul Testament și am găsit că nici unul dintre cei botezați nu erau numiți ca fiind: paidion, nepios, teknon sau brephos. Ei erau caracterizați ca fiind andron (bărbați) și gynaikon (femei) – F.A. 5. 14; F.A. 8.12; F.A.9.2 .

În Luca 2.12, despre Domnul Isus, se spune că era: brephos înfășat în scutece.

Brephos și formele sale derivate are 8 ocurențe în greaca Noului Testament: http://biblehub.com/greek/strongs_1025.htm

În Templu, la 12 ani, când este mustrat de Maria, Isus este numit teknon – Luca 2.48. Acelaș cuvânt tekna, este folosit și în Coloseni 3.20:

,,Copii, ascultaţi de părinţii voştri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului.”

În Matei 2.18: „Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.”

Acești copiii nu mai aveau 12 ani cât Domnul, ci de la 2 ani în jos – Matei 2.16.

Teknon și formele sale derivate are 99 ocurențe în greaca Noului Testament: http://biblehub.com/greek/teknon_5043.htm

În Matei 18.2, copilașul chemat de Isus și dat ca exemplu de smerenie, este descris ca fiind paidion. În acelaș context, în v.10, acelaș copilaș este numit mikron ( ,,să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți”- trad. Cornilescu).

Paidion și formele sale derivate are 52 ocurențe în greaca Noului Testament: http://biblehub.com/greek/strongs_3813.htm

În Galateni 4. 1.3, copilul nevârstnic este descris ca fiind nepios:

,,Dar, câtă vreme moştenitorul este nevârstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăpân pe tot.”

Acelaș cuvânt nepios, este folosit și în 1Tesaloniceni 2.7:

,,Dimpotrivă, ne-am arătat blânzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-şi creşte cu drag copiii.

În Romani 2.20, în greacă apare tot nepion. Acest verset este tradus de Cornilescu prin ,,neștiutori”: ,,povăţuitorul celor fără minte, învăţătorul celor neştiutori, pentru că în Lege ai dreptarul cunoştinţei depline şi al adevărului”

Nepios și formele sale derivate are 15 ocurențe în greaca Noului Testament:http://biblehub.com/greek/strongs_3516.htm

Deci toți cei menționați în Noul Testamen, în legătură cu botezul, am găsit că erau doar credincioși adulți. De unde dar ideea că și copiii au fost botezați? Ea este o presupunere, o insegeză făcută de aceia care își aduc argumentul din tăcerea textului! Ideea aceasta,trebuie ,,citită printre rânduri” pe undeva!

Susținătorii ei ,,presupun” că atunci când Pavel a botezat pe temnicerul din Filipi și toată casa lui, a botezat și pe copiii acestuia – F.A.16. Acest lucru este unul speculativ deoarece nimeni nu are dovadă certă că temnicerul avea copiii mici. De unde ştim însă că el avea copii mici, ca să argumentăm că și ei au fost botezați? Nu putem şti. Biblia nu menţionează nimic în acest sens. La fel de bine, copiii temnicerului puteau fi copiii maturi. Noi ştim cu toţii din pasajele clare ale Scripturii că termenul ,,fraţi” nu este folosit niciodată pentru copiii, ci întoptdeauna pentru cei care sunt maturi şi capabili să îşi exerseze pocăinţa şi credinţa personală în Evanghelie.

Observaţi vă rog un lucru: Luca nu spune că temnicerul a fost botezat ,,CREZÂND PENTRU TOATĂ CASA LUI”, aşa cum susţine teologia naşului de botez. Textul nostru spune ,,a crezut în Dumnezeu CU TOATĂ casa lui” (F.A.16.34). Adică el personal, cât şi ceilalţi care au auzit şi primit mesajul evangheliei predicat de Pavel şi Sila.

Dacă Biblia nu dă detalii exacte într-o anumită împrejurare nu ar trebui să le construim noi. Ci când interpretăm argumentul din tăcere, trebuie să îl interpretăm totdeauna în lumina celorlalte care sunt clare și mai detaliate în privința aceasta. Şi cred că avem destule pasaje în sensul acesta.

În casa lui pe lângă familie erau şi slujitori, o situaţie des întâlnită în casele oamenilor înstăriți din Biblie. Atunci când Pavel le-a predicat, ei erau suficient de maturi ca să înțeleagă predica, să răspundă personal mesajului și să se bucure împreună cu temnicerul. Acelaș principiu de intrepretare cred că trebuie aplicat și în botezul celorlalte case din Biblie, ca aceea a lui Corneliu (F. A.10:48) şi a Lidiei (F.A.16:15).

Un alt loc, de presupunere al botezului copiilor se găsește în F.A. 2. 38-39, unde Petru îi îndeamnă pe cei ce-l ascultau să se pocăiască şi să fie botezaţi, promiţându-le darurile Duhului Sfânt tuturor celor care fac acest lucru:

„Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh. Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.”

Dar aici textul nu face referire la copiii mici ci la anume indivizi din generaţiile următoare care vor primi evanghelia în urma chemării eficiente pe care le-o va face Dumnezeu. Avem exemple de asemenea copiii pe paginile Noului Testament care i-a chemat Dumnezeu? Da, sunt o mulțime mare: Timotei, fetele lui Filip evanghelistul, etc… !

Cel mai puternic argument al pedobaptiştilor pentru botezul pruncilor, stă în dogma lor că botezul Nou Testamentar, înlocuieşte circumcizia Vechi Testamentară. În concepţia lor, Adunarea înlocuieşte Israelul şi după cum semnul apartenenţei la poporul evreu era circumcizia, acum botezul devine semnul şi pecetea Legământului Nou. Ei învaţă că circumcizia a fost semnul legământului dintre Dumnezeu şi poporul Său Israel şi a prefigurat ritualul instituţiei creştine a botezului. Ei învaţă că harul care îndreptăţeşte, naşterea din nou şi locuirea înterioară a Duhului sunt transmise la botez şi întreţinute de-a lungul vieţii de celelalte sacramente.

Dar nici această teorie a înlocuirii tăierii împrejur cu botezul nu stă în picioare deoarece nici tăierea împrejur şi nici botezul nu transmiteau harul care îndreptăţeşte, naşterea din nou şi locuirea înterioară a Duhului, în momentul când erau efectuate. Harul, îndreptăţirea, naşterea din nou şi locuirea Duhului, trebuia să le ai înainte de botezul în apă, la fel cum Avraam le-a avut înainte de tăierea sa împrejur.

Pavel dă un exemplu cu Avraam care era îndreptăţit prin credinţă înainte de tăierea împrejur şi nu tăierea împrejur i-a adus îndreptăţirea,(fericirea aceasta), naşterea din nou, credinţa şi apartenenţa la poporul sfinţilor aşa cum spun cei de acum că o face botezul. Gândiţi-vă la exemplul următor din Romani 4.9-11, dacă am înlocui ,,circumcizie” cu ,,botez” cum ar suna:

,,Fericirea aceasta este numai pentru cei botezaţi sau şi pentru cei nebotezaţi? Căci zicem că lui Avraam credinţa „i-a fost socotită ca neprihănire.” Dar cum i-a fost socotită? După sau înainte de botez? Nu când era botezat, ci când era nebotezat. Apoi a primit ca semn botezul, ca o pecete a acelei neprihăniri pe care o căpătase prin credinţă, când era nebotezat. Şi aceasta, pentru ca să fie tatăl tuturor celor care cred, măcar că nu sunt botezaţi; ca, adică, să li se socotească şi lor neprihănirea aceasta;”

Mai putem spune acum că botezul copiilor mici a înlocuit circumcizia evreiască ca să aducă fericirea şi harul îndreptăţirii prin credinţă a celui botezat? Se pare că nu merge deoarece circumcizia ( sau presupusul botez) s-a petrecut în urma credinţei, îndreptăţirii, naşterii din nou şi a locuirii Duhului în Avraam care este tatăl tururor credincioşi şi nu înainte. Şi oricum nu botezul este semn al Legământului Nou ci sângele vărsat simbolizat prin vinul din pahar de la Cină. Întradevăr semnul Legământului cu Avraam a fost circumcizia.

Concluzie:

Sunt copiii mici găsiți printre candidaţii scripturali ai botezului biblic? Putem deduce lucrul acesta din pasajele clare ale Noului Testament? Dar din cele care păstrează tăcere exemplu ,,botezul caselor”? Putem spune că botezul a înlocuit circumcizia evreiască, act prin care pruncului i se transmite har, devine mântuit şi parte a poporului Domnului din actualul Legământ?

Nu, nu putem susţine membralitatea pruncilor, copiilor deoarece în Scriptură sunt menționați doar bărbați și femei! Ce preferăm să credem ,,presupunerea unora din tăcerea Scripturii, oameni ce citesc printre rânduri”, sau să ne punem încrederea în pasajele clare ale Cuvântului scris? Să credem presupunera din umbră sau Cuvântul insuflat al lui Dumnezeu care declară:

,,Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi cât şi femei.” (F.A. 8.12)

Cuvinte ce desemnează copiii, în greaca Noului Testament:

Teknon are sensul de copil, fiu, fiică indiferent de vârstă (http://biblehub.com/strongs/greek/5043.htm )

Paidion are sensul de mic, copil mic, domniță; figurativ un creștin imatur

( http://biblehub.com/strongs/greek/3813.htm )

Brephos – copil nenăscut, copil nou-născut, bebeluș

( http://biblehub.com/strongs/greek/1025.htm )

Nepios- bebeluș, copil, figurativ prunc în credință
( http://biblehub.com/strongs/greek/3516.htm )

Korasion – fetiță, domniță – 8 ocurențe (Termen folosit doar pentru fetița lui Iair de 12 ani și a Irodiadei)

http://biblehub.com/greek/strongs_2877.htm

http://biblehub.com/strongs/greek/2877.htm

Thugater fică – 28 ocurențe (Termen general folosit indiferent de vârstă)

http://biblehub.com/greek/strongs_2364.htm

http://biblehub.com/strongs/greek/2364.htm

Gynē, guné – femeie, soție.

http://biblehub.com/strongs/greek/1135.htm

Parthenos – fecioară nemăritată 15 ocurențe

http://biblehub.com/greek/strongs_3933.htm

http://biblehub.com/strongs/greek/3933.htm

Anthrópos – bărbat – 554 ocurențe

http://biblehub.com/greek/strongs_444.htm

Neaniskos – tânăr, adolescent – 11 ocurențe

http://biblehub.com/greek/strongs_3495.htm

http://biblehub.com/strongs/greek/3495.htm