Inferioritatea Legii Vechiului Testament faţă de cea a Noului Testament

Inferioritatea Legii Vechiului Testament

faţă de cea a Noului Testament

Poruncile Legii lui Moise (cele 613), reprezentau reglementările Legământului condiţionat făcut de Yahweh cu poporul Evreu. Aceste porunci sunt un tot unitar ce nu trebuie privite dispersat. Ele se adresau unui popor specific, unei preoţii specifice, pe o perioadă de timp bine definită, Sinai – Ioan Afundătorul ( Luca 16.16). În tot acest timp al Legii mozaice, au existat sfinţi mântuiţi prin har de Dumnezeu, sfinţi ce au crezut în Cristos care era prefigurat prin jertfele animale.

De fapt ei au fost mântuiţi de Dumnezeu înainte de Sinai, primul mântuit fiind chiar Adam cu care Domnul a încheiat Legământ. Diferenţa între sfinţii V.T. şi ai N.T este una doar de perspectivă în care ei priveau jertfa. Ei priveau la jertfă în viitor (Iov 19.25-27), iar noi spre trecut. În rest atât noi cât şi ei, am fost mântuiţi prin aceeaş evanghelie, aceeaş Persoană, aceeaş credinţă şi acelaş har suveran acordat în Cristos înainte de veci, încă din planul etrn (Ef. 1.4-11). Nimeni nu a fost mântuit prin conştiinţă, prin contemplarea mediul înconjurător sau prin Legea de pe Sinai. Au fost mântuiţi prin har, prin credinţa în Cristos, care trebuia să vină să Îşi de-a viaţa ca jertfă pentru păcat după cum Dumnezeu le promisese încă din Eden, după căderea în păcat!

Odată cu încheierea Legământului de pe Sinai şi instituirea unui Nou Legământ, s-a schimbat şi Legea veche în orânduielile ei, s-a schimbat şi poporul de legământ, marele preot, preoţia, slujbele, s-a schimbat şi locul de închinare şi slujire publică a preoţilor (Templul de pe Moria a fost înlocui cu fiecare Adunare scripturală, locală şi vizibilă a Noului Legământ).

Pentru toţi care mai cred că astăzi în actualul Legământ, mai poţi combina părţi din vechea Lege evreiască cu Legea lui Cristos, doresc să le reamintesc că Legea V.T. este inferioară din mai multe puncte de vedere, Legii lui Cristos:

1. Legea V.T. a fost dată cu 430 de ani după ce Noul Legământ (Legământul actual), a fost întărit (promis) de Dumnezeu lui Avraam: Gal. 3. 17.

2. Legea este numită a ,,vechiului” Legământ: 2Cor.3.14. Prin însăşi noţiunea de ,,vechi” arată inferioritatea când este pusă în contrast cu ,,a Noului”

3. Legea în esenţa ei conţinea cerinţele unui Legământ condiţionat, pe când Legea Noului Legământ e a unui Legământ necondiţionat.

– Legământul Vechi, prevedea viaţa fizică condiţionată de ascultarea celor 613 porunci:

a) ascultarea primea viaţă fizică îndelungată şi binecuvântarea

b) neascultarea era pedepsită cu blestem şi moarte fizică

– Legea lui Moise nu promitea şi nu îţi dăruia viaţă spirituală – Gal.3.21.

– Legea V.T. nu se întemeia pe credinţa mântuitoare – Gal. 3.12.

– Legea a fost adăugată să ţină poporul legământului în moralitate până trebuia să vină Cristos Isus – Gal. 3.19.

– Justificarea prin credinţă nu putea fi primită prin împlinirea Legii lui Moise – Rom. 3.21; Gal. 2.16,21; 5.4; Justificarea sau neprihănirea cum zice Cornilescu era un act ce ţinea de har.

– Duhul Sfânt nu îl primeai prin împlinirea faptelor Legii, ci prin credinţa în Isus – Gal. 3.2; A fi născut din Duhul era mult superior a fi în firea pământească – Gal.3.3;

– Prin faptele Legii nu se făceau minuni, ci prin credinţa în Domnul Isus – Gal.3.5;

– Nu aveau credinţă mântuitoare în Cristos Isus, erai sub blestem – Gal. 3.10;

– Poruncile Legii lui Moise a închis totul sub păcat ca să arate că fără credinţa în Isus din Nazaret eşti pierdut – Gal.3. 22-23;

– La venirea lui Isus se încheie cu acest îndrumător (Legea lui Moise) – Gal. 3. 25-26;

– Trăitorii din perioada Legii sunt comparaţi cu nişte copiii nevârstnici ce erau sub pedagogi – Gal. 4.1-3;

– Tot ei erau comparaţi cu nişte sclavi – Gal.4.3,7;

– Iudaizatorii care chemau pe sfinţii Noului Legământ înapoi sub vechea Lege de pe Sinai, nu veneau de la Dumnezeu – Gal.5.8;

4. Legea nu oferea jertfă de ispăşire pentru toate păcatele pe când Jertfa Noului Legământ, oferă iertare pentru toate păcatele – F.A. 13.39;

În Legea de pe Sinai nu exista ispăşire pentru:

– idolatrie: Ex. 22.20.

– ucidere, blasfemie: Ex. 21.12.

– adulter: Ex. 20.10.

– homosexualitate: Lev. 2013.

– vrăjitorie: Lev.20.6.

Chiar poruncile de pe tablele de piatră ale Legii, conţineau porunci pentru care nu puteai să aduci jertfă şi dacă le încălcai te omorau fizic:

– din cele 10 porunci de la 1-7, nu exista jertfă de ispăşire

– pentru porunca a 8-a exista ispăşire parţială doar dacă furai lucruri materiale (Ex.22.7), dacă furai animale trebuia să dai 4 sau 5 în schimb (Ex. 22. 1,4); dacă furai un om trebua să fii omorât de comunitate (Ex.21.16).

– porunca 9-a dacă o încălcai, era ispăşire cu: viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte…. (Ex.20.26-Deut. 19.16-21).

– porunca a 10-a, pofta era aducătoare de moarte. Domnul spune la Iacov 1.14-15, că de la pofte neîmplinite vine păcatul.

Azi circulă un concept greşit că Legea nu era un tot unitar, ci era privită pe secţiuni. Unii o împart în Legea:

– civilă

– ceremonială

– morală (cele 10 porunci de pe tablele de piatră)

Aceştia spun că la venirea Domnului, Legea civilă şi cea ceremonială (parţial) a fost desfinţată şi a rămas doar Legea morală scrisă pe tablele de piatră. Dar de fapt şi pe aceea o ştirbesc scoţând sabatul din porunca a 4-a înlocuindu-l cu ziua întâia a săptămânii. Ei nu ştiu că nimeni nu avea voie să scoată vre-o poruncă din Legământ sau să aduge o alta şi nu au voie să combine poruncile Vechiului Legământ cu cele ale Noului Legământ făcându-le parte ale aceluiaş sistem doctrinar. Domnul Isus însuşi când a venit a desfinţat împlinind Legea Veche şi ridicând nivelul moralităţii Noului Legământ la un nivel cu mult superior Vechiului. De aceea nimeni nu În poate poate acuza că înlocuind poruncile Legii de pe Sinai, Isus desfinţa moralitatea lui Dumnezeu.

Câteva exemple de Legi vechi înlocuite cu un standart mult mai superior în Noul Legământ:

Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii.”

Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule!” va cădea sub pedeapsa focului gheenei. (Matei 5. 21-22).

Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.”

Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui. (Matei 5. 27-28).

S-a zis iarăşi: „Oricine îşi va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire.”

Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte. (Mat. 5. 31-32).

Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: „Să nu juri strâmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.”

Dar Eu vă spun: să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu; (Matei 5. 33-34)

Aţi auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.”

Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. Celui ce-ţi cere dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine. (Mat. 5. 38-42).

Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.”

Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc, ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; (Mat. 5.43-45).

A încerca să amesteci porunci din Vechiul Legământ cu Porunci din Noua Lege, este similar cu a turna must în burdufuri vechi de piele întărită (Mat.9.17).

5. Legea V.T. a fost dată prin îngeri (F.A. 7.53), cea a N.T. prin Cristos fapt pentru care este numită ca fiind Legea lui Cristos (1Cor. 9.21).

6. Legea V.T. este numită a faptelor (Romani 3.27) şi este pusă în contrast cu Legea harului Rom. 4.16.

7. Legea V.T. este comparată cu o literă (slovă) veche, iar Legea N.T., cu un duh nou – Rom. 7.6. şi 2Cor. 3.6.

8. Legea V.T. era privită ca o Lege ce te dovedea ca păcătos şi care îţi dădea moartea iar Legea N.L. e privită ca legea Duhului de viaţă – Rom.8.2.

9. Puterea păcatului este Legea de pe Sinai (1Cor. 15.56), iar puterea Legii lui Cristos este dragostea (Gal.5.14).

10. Cine călca Legea V.T. trebuia ucis fără milă pe mărturia a doi sau trei martori (Ev. 10.28). Sub Legea Noului Legământ eşti mustrat şi disciplinat în speranţa recuperării (ex: curvarul din Corint).

11. Legea V.T. era comparată cu o slujbă aducătoare de moarte (2Cor. 3.7) iar cea a N.L., este o lege a slobozeniei, o lege matură (Iacov 1.25).

12. Legea V.T. era inferioară pentru că era săpată pe table de piatră iar ce a N.T., în inimi de carne 2 Cor. 3.3,7.

13. Slava Legii lui Moise a fost trecătoare la fel ca cea de pe faţa lui Moise. Slava lui Cristos este una eternă 2 Cor. 3. 7-11.

14. Legea de pe Sinai numea poporul Legământului poporul sfânt iar neamurile le numea necurate. În Noul Legământ orice om nu mai este privit spurcat sau necurat – F.A. 10. 28.

Concluzie:

Cine doreşte să împlinească părţi din Legea lui Moise în actualul Legământ, crezânt că Îi slujeşte lui Cristos într-un mod mai plăcut, îi amintesc că Legea mozaică era un tot unitar. Nimeni nu avea voie să ţină din ea doar anumite părţi care îi convenea, iar pe altele să le treacă cu vederea. Cine călca sau omitea una dintre ele, era socotit ca un călcător de Legământ. A încerca să combini legile celor două Legăminte este similar cu a încerca să slujeşti la doi stăpâni. Noi ştim motivul pentru care: ,,Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni deodată”. Tot aşa în timpul de acum, nu cred că poţi sluji lui Moise şi lui Cristos, pentru că: ,,ori vei urî pe unul şi vei iubi pe celălalt; sau vei ţine la unul şi vei nesocoti pe celălalt”.